DISCIPLINA CASTITATII
Disciplina castitatii inseamna abtinerea de la relatii sexuale extraconjugale, dar si abtinerea de la orice gand pacatos. Disciplina castitatii implica un refuz categoric al oricaror imagini cu caracter sexual pacatos, pentru ca scopul ei este sa ne pastreze mintea si inima curata.
Credinciosul trebuie sa aiba o perspectiva biblica asupra sexualitatii. Relatiile sexuale nu sunt pacatoase atunci cand au loc in cadrul instituit de Dumnezeu – familia, dar sunt devastatoare in afara ei. Probabil ca cele mai multe excluderi din bisericile noastre sunt cauzate de pacate de natura sexuala, asta in cazul in care se afla.
Tinerii care traiesc intr-un mediu impregnat de pofte sexuale; barbatii care sunt plecati cu anii la lucru in strainatate; femeile care-si lasa barbatii baby-siteri in tara, iar ele matura apartamentele strainilor si le strang capsunile; sfintii sobri din biserici ai caror ochi sclipesc urmarind fustele si decolteurile surorilor; utilizatorii de internet si televiziune, cu totii sunt predispusi caderii in pacate sexuale. Fara o disciplina severa si fara a persevera in practicarea disciplinei castitatii, nu avem cum sa traim dupa voia lui Dumnezeu. Noi suntem Templul Duhului Sfant si e treaba noastra sa pastram Templul curat, prin mijloacele pe care ni le-a pregatit Dumnezeu.
Pasaje de analizat: Iov 31;1; Matei 5:28; 1Tesalonicieni 4:3-5; 1Corinteni 6:12-20.
DISCIPLINA CONFIDENTIALITATII
Confidentialitatea, ca disciplina spirituala, se manifesta in doua directii:
1) Confidentialitate fata de faptele tale.
Nu te lauzi cu ceea ce ai facut, sau cu ceea ce posezi tu, pentru ca “lauda de sine nu miroase-a bine”, nu-i asa? Confidentialitatea cu privire la faptele proprii implica smerenie, umilinta. Nu trebuie sa stie dreapta ce face stanga. Suntem chemati sa ne practicam neprihanirea inaintea lui Dumnezeu, nu fata de oameni, Matei 6:1-6. Noi nu suntem interesati de aprecierile si laudele oamenilor, noi slujim in asa fel incat sa fim apreciati de Dumnezeu.
2) Confidentialitate fata de faptele altora.
Un credincios stie sa pastreze un secret, o marturisire. Nimic nu e mai dezgustator decat un pocait care umbla cu barfeli. Nu vi se pare ca barfa este principala activitate a unor pocaiti? Nu stiu sa faca nimic pentru Dumnezeu, dar la barfa nu-i intrece nimeni. Se constata o lipsa de incredere tot mai accentuata in slujitorii bisericii, tocmai din pricina faptului ca “lupii in piei de oaie” au luat marturisirile si le-au transformat in “gloante naziste“, cum spunea cineva, sau in subiecte de predica. Ca slujitori ai lui Dumnezeu, nu avem voie de divulgam secretele marturisirii, 1Tesalonicieni 4:6, Proverbe 17:9. Un slujitor e un om secretos, nicidecum un barfitor, el practica disciplina confidentialitatii pentru ca a inteles ca “…sufletul credincios tine ce i s-a incredintat” (Proverbe 11:13).
DISCIPLINA PARTASIEI
Nu insist asupra acestei discipline pentru ca, banuiesc, predicatorii va spun Duminica de Duminica cat este de important sa veniti la Biserica pentru a dezvolta partasia cu fratii si surorile, Fapte 2:42 – 47. Insist, in schimb, asupra importantei unitatii in cadrul partasiei fratesti. Noi nu putem birui de unii singuri, avem nevoie de cei de langa noi si tocmai acesta este meritul disciplinei partasiei: ne invata sa ne apreciem aproapele si sa luptam alaturi de el. Ca o armata sfanta ne unim fortele, ne ridicam scutul pentru a ne proteja aproapele si mergem la lupta stiind ca doar impreuna putem invinge. Disciplina partasiei aduce in atentia noastra un principiu pe care l-au avut muschetarii “Unul pentru toti si toti pentru unul!”
Texte de analizat: Ioan 17; Filipeni 2:1-4; 1Corinteni 1:10; Efeseni 4:3
