Maimutareala de la amvoane este o ofensa adusa predicarii crestine. Nu spun ca a folosi ironia sau gluma este prin definitie gresit – totusi, v-ati gandit vreodata de ce ne este greu sa identificam glumele pe care le-a spus Hristos? – dar a transforma amvonul intr-o scena de unde un comediant expune Evanghelia este de-a dreptul rusinos. Din pacate avem si noi destui “one-man show”.
Tragedia rezulta si din celebritatea pe care ti-o aduce maimutareala, celebritate pe care predicatorii – comedianti o cauta cu aviditate. Ma intreb cine sunt mai vinovati: predicatorii – comedianti care isi vor primi rasplata sau masele de oameni care se hranesc cu divertisment ieftin si daunator?
Vazand saptamana asta maimutareala unui predicator care e deja celebru prin bisericile romanesti din Anglia – si mai ales pe youtube – mi-am adus aminte cat de mult cautam, in tineretea mea naiva, predicatorii care ma faceau sa rad la predica. Mi-am adus aminte, cu rusine chiar, de multe dintre discutiile de dupa biserica, in care relatam tot felul de situatii hazlii – in care tampenia pocaitilor era pe larg celebrata – pe care le auzeam de la unii si de la altii. In acest repertoriu al pocaitilor, fratele Tanta de la Cluj era mare vedeta, prorociile contrafacute de asemenea si nu mai vorbesc de erorile gramaticale si dezacordurile predicatorilor. Contribuiam si noi, vartos, la repertoriul de glume ale pocaitilor si le foloseam in predicile si indemnurile noastre. Si oamenilor le placeau glumele, le placeau rasetele si plecau acasa mai bogati in exemple si ilustratii comice, dar saraci in Cuvant si goi de Adevarul care sa le schimbe vietile.
Predicarea este o slujba dumnezeiasca, este un mijloc prin care mantuirea ajunge la oameni, caci prin auzirea Adevarului se naste credinta. Este un sacrilegiu sa transformam predicarea Evangheliei in maimutareala ieftina. In cel mai fericit caz, glumele sanatoase si exemplele comice de bun simt ar trebui sa fie doar niste condimente discrete, care sa destinda atmosfera, in niciun caz felul principal pe care-l servim oamenilor in cautare de Adevar.
Nu imi pot explica cum se poate ca mesajele unui predicator comediant – ca cel la care m-am referit si despre care intentionat nu am dat detalii – pot avea mai multe accesari pe youtube ca, de exemplu, emisiunea “50 de minute cu Plesu si Liiceanu”? Ma intreb daca nu cumva ne aflam intr-o pepiniera a prostiei unde singurele (non)valori pe care vrem sa le promovam sunt bascalia si maimutareala, chiar daca le imbracam in salopete crestine.
E vina predicatorilor, fara doar si poate, dar e si vina noastra, caci le facem raiting si ii promovam de dragul imbogatirii repertoriului de glume pocaiesti. Si, in timp ce repertoriul de comedie se imbogateste, viata spirituala a bisericilor noastre saraceste si se dilueaza.
Va provoc, pe voi cei ce cititi aceste randuri, sa va avertizati pastorii care invita astfel de comedianti la voi in biserica si sa le spuneti ca maimutareala nu este o calitate a slujitorului si ca voi vreti sa-L vedeti pe Hristos in Adevarul pe care predicatorul il transmite. Nu va hraniti cu roscovele din troaca lor, mergeti la izvorul datator de viata al Adevarului si acolo sa va gasiti desfatarea! Opriti voi maimutareala din bisericile voastre, ca sa nu deveniti, la randul vostru, niste maimutoi vrednici de mila!
